Români în Africa. De la primii exploratori la Nicolae Ceauşescu
Români în Africa. De la primii exploratori la Nicolae Ceauşescu

Români în Africa. De la primii exploratori la Nicolae Ceauşescu

Realismul in literaturile slave din Europa Centrala si de Sud-Est Realismul în literaturile slave din Europa Centrală şi de Sud-Est
Limba și literatura română. Evaluarea Națională. O abordare unică și inedită Limba și literatura română. Evaluarea Națională. O abordare unică și inedită
0 out of 5

75,00 lei

Din perspectiva unei viziuni unitare si echilibrate, am decis sa-i oferim cititorului modul in care europenii, si odata cu ei si romanii, au descoperit continentul african, cum au interactionat si mai ales cum s-au construit imaginile lumii africane in mentalul colectiv occidental si national. Am optat in analiza pentru utilizarea conceptului Africa sub-sahariana si derivatele ei si nu pe cea a „Africii negre” mergand pe examinarea raporturilor specifice dintre state, societati si institutii acceptate ori impuse populatiei la un moment dat. Nu ne-am concentrat exclusiv asupra istoriei ca reprezentare a trecutului, excluzand istoria ca o secventa de evenimente reale. Argumentele noastre au la baza evenimente si procese pe trei segmente de timp istoric: o perioada a primelor descoperiri si a interactiunilor cu caracter reciproc exploratoriu; o alta dureroasa si cu impact distructiv, dar si constructiv pentru societatea africana in diversitatea sa culturala, spirituala si sociala si, o a treia, epoca decolonizarii si a emanciparii politico-sociale si economice, perioada in care, prezenta romanilor pe continentul african a fost extrem de bogata si dinamica, atat din punct de vedere politico-diplomatic, economic dar si cultural. Ancorele tarii noastre fixate temeinic in mediul african sunt multiple, de la interesul uman individual la marile interese strategice ale Romaniei. Africanii sunt inca dispusi sa-i reprimeasca pe romani pentru ca de-a lungul timpului reprezentantii nostri s-au dovedit mai totdeauna parteneri corecti si empatici.

Categorie:
Adaugă în lista cu dorințe

Descriere

Din perspectiva unei viziuni unitare si echilibrate, am decis sa-i oferim cititorului modul in care europenii, si odata cu ei si romanii, au descoperit continentul african, cum au interactionat si mai ales cum s-au construit imaginile lumii africane in mentalul colectiv occidental si national. Am optat in analiza pentru utilizarea conceptului Africa sub-sahariana si derivatele ei si nu pe cea a „Africii negre” mergand pe examinarea raporturilor specifice dintre state, societati si institutii acceptate ori impuse populatiei la un moment dat.

Nu ne-am concentrat exclusiv asupra istoriei ca reprezentare a trecutului, excluzand istoria ca o secventa de evenimente reale. Argumentele noastre au la baza evenimente si procese pe trei segmente de timp istoric: o perioada a primelor descoperiri si a interactiunilor cu caracter reciproc exploratoriu; o alta dureroasa si cu impact distructiv, dar si constructiv pentru societatea africana in diversitatea sa culturala, spirituala si sociala si, o a treia, epoca decolonizarii si a emanciparii politico-sociale si economice, perioada in care, prezenta romanilor pe continentul african a fost extrem de bogata si dinamica, atat din punct de vedere politico-diplomatic, economic dar si cultural. Ancorele tarii noastre fixate temeinic in mediul african sunt multiple, de la interesul uman individual la marile interese strategice ale Romaniei. Africanii sunt inca dispusi sa-i reprimeasca pe romani pentru ca de-a lungul timpului reprezentantii nostri s-au dovedit mai totdeauna parteneri corecti si empatici.

Autor: Constantin Hlihor , Nicolae Melinescu
Publicat de: Editura Pro Universitaria
Colectia: Istorie si studii culturale
Data aparitiei: Februarie 2025
ISBN: 978-606-26-2043-1
Format: Academic
Pagini: 282

Constantin HlihorMembru al Consiliului de Conducere al Centrului de Studii Euroatlantice din Universitatea Bucuresti, membru al grupului de lucru pe probleme de securitate si relatii internationale al consortiului academiilor militare si institutelor de relatii internationale de la Garmisch – Germania, membru în comisia de istorie a relatiilor internationale cu sediul la Milano, Italia.

Nicolae Melinescu a lucrat în redacţia de ştiri externe a Televiziunii Române, ca reporter, redactor prezentator, şi realizator de emisiuni. A realizat reportaje şi documentare filmate în Vietnam, Rhodesia/Zimbabwe, Zambia, Africa de Sud, Ecuador, Chile, Brazilia, Kosovo, Afganistan, Pakistan. Din 1990 până în 2002 a fost corespondent asociat din partea Televiziunii Române la emisiunea CNN World Report. Din 2002 până în 2005 şi din 2010 până în 2012 a fost corespondent rezident al Televiziunii Române acreditat la Washington. În timpul primului mandat a realizat cel dintâi interviu al unui ziarist român cu preşedintele Statelor Unite. Din 2007 a predat cursuri modulare de jurnalism şi relaţii internaţionale la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca. În 2009 a obţinut titlul de doctor în relaţii internaţionale cu teza: Africa sub-sahariană, comunicator internaţional în ultimele trei decenii, cu calificativul summa cum laude. În 2012 a realizat un amplu reportaj de televiziune în timpul participării la operaţiunile de combatere a pirateriei maritime din Oceanul Indian de către forţele UE în care a fost angajată fregata românească”Regele Ferdinand”. A publicat un studiu despre jurnalismul de televiziune, „O viziune despre televiziune”, un studiu african, „Uriaşul care se trezeşte” şi a tradus în limba engleză „Geopolitics from Classic to Post Modern” de profesor doctor Constantin Hlihor, „State, Majority and National Minority in Romania”, de professor doctor Adrian Liviu Ivan, “Lasting Footsteps” de Dr. Radu Iftimovici şi “From Tecuci to Tegucigalpa” de Netuţa Mătasă. A participat cu comunicări la conferinţe naţionale şi internaţionale, simpozioane şi ateliere pe teme de comunicare, relaţii internaţionale şi jurnalism, publicate în volume.